”L-am judecat greșit. Este un cameleon”. Putin introduce o nouă doctrină de politică externă

Autorul articolului: Ciprian Dumitrache | Dată: 06 sep 2022, 09:23 | Categorie: Politică
Foto: flickr, Chatham House
Foto: flickr, Chatham House

Rusia ar trebui să „protejeze, să păstreze și să promoveze tradițiile și idealurile lumii ruse”, se arată în document.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă edificată în jurul conceptului 'Lumea rusă', noţiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenţia în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă, notează Reuters și Agerpres.

Documentul subliniază că legăturile cu compatrioții din străinătate permit Rusiei „să-și consolideze imaginea pe scena internațională ca țară democratică care se străduiește să creeze o lume multipolară”.

Deşi prezentată ca un fel de strategie de 'soft power', aceasta consacră, însă, în politica externă oficială idei legate de politica rusească şi religie pe care unii adepţi ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părţi din Ucraina şi sprijinul pentru entităţi separatiste pro-ruse din estul ţării.

Mihail Hodorkovski cere rușilor din țară să lanseze un val de „sabotaje”

Mihail Hodorkovski, cunoscutul antreprenor rus aflat în exil, le-a cerut rușilor din țară să lanseze un val de „sabotaje” împotriva structurilor statale, cu scopul de a deraia invazia Ucrainei de către președintele rus Vladimir Putin și de a -și destabiliza guvernul. Hodorkovski, care a petrecut un deceniu în închisoare între 2003 și 2013 și acum locuiește la Londra, a spus că invazia lui Putin a schimbat complet agenda opoziției politice a Rusiei și a susținut că „rezistența armată” ar putea juca un rol la un moment dat în viitor.

„Trebuie să explicăm oamenilor ce pot face, să-i convingem că ar trebui să o facă și, de asemenea, să-i ajutăm dacă ajung într-o situație periculoasă din cauza asta”, a declarat Hodorkovski pentru The Guardian.

Într-un interviu, Hodorkovski a vorbit pentru prima dată despre noua sa carte, „The Russia Conundrum”, care apare la sfârșitul acestei săptămâni. Este parțial un memoriu și parțial o analiză a anilor la putere ai lui Putin. Cartea oferă de fapt un fel de șablon pentru țările occidentale despre cum să se ocupe de Moscova.

„Este un cameleon, l-am citit greșit”

Povestea lui Mihail Hodorkovski este una dintre cele mai spectaculoase și semnificative povești personale despre Rusia post-sovietică. De la începuturile economice umile din Liga Tineretului Comunist în timpul reformelor regretatului Mihail Gorbaciov de la sfârșitul anilor 1980, Hodorkovski a devenit cel mai bogat om de afaceri din Rusia la comanda companiei petroliere Yukos.

În carte, Hodorkovski descrie primele întâlniri cu Putin, din care a plecat convins că noul președinte rus este aliatul său ideologic. „Tehnica lui este să se uite la tine și să oglindească ceea ce spui... Este un cameleon care îi lasă pe toți să creadă că este de partea lor”, afirmă Hodorkovski în carte.

Privind în urmă, el admite că l-a „citit” complet greșit pe Putin. „Nu am avut simțurile suficient de ascuțite ca să observ asta. Are acea abilitate profesională KGB de a se adapta la interlocutor, dar are și un talent personal pentru asta... La acea vreme nu se simțea stabil în poziția sa și nu dorea a-şi face duşmani care să se unească împotriva lui. Bineînţeles, nu a avut niciodată opinii liberale".

În 2003, Hodorkovski a fost arestat sub acuzații considerate politice, după ce a criticat public corupția guvernamentală în timpul unei întâlniri cu Putin și a promis că va finanța partidele de opoziție. Arestarea sa a fost văzută ca una dintre primele etape în „înăsprirea treptată a menghinei” lui Putin în ultimele două decenii.

”Acum, când spui că ești rus, există un disconfort interior"

Hodorkovski spune că decizia lui Putin de a lansa o invazie totală a Ucrainei l-a șocat din nou și i-a schimbat complet opiniile cu privire la cel mai bun mod de a contracara regimul. "Desigur, (invazia) a fost un moment absolut fundamental. Impresiile și sentimentele mele înainte și după 24 februarie sunt complet diferite", a spus el.

Bunicii lui Hodorkovski fie erau ucraineni, fie locuiau o vreme în Ucraina, iar în copilărie și-a petrecut vara în casa străbunicii de lângă Harkov. Cu toate acestea, el s-a declarat întotdeauna rus. "M-am simțit întotdeauna normal, nu e nicio rușine să fiu rus. Dar acum de fiecare dată când spui că ești rus, există un disconfort interior", a spus el.

La fel ca mulți ruși, Hodorkovski a fost implicat în ultimele luni în certuri și dezbateri care au pus capăt unor prietenii de lungă durată. 

El spune că chiar și printre prietenii care l-au susținut în anii petrecuți în închisoare, unii s-au dovedit a fi susținători ai invaziei Ucrainei. „Imaginați-vă, cunoașteți oameni de când aveați șapte ani și acum amândoi aveți aproape 60 de ani și pur și simplu nu puteți vorbi cu ei”, a spus el.

Totuși, el mai spune că este important ca Occidentul să se concentreze asupra numeroșilor ruși care nu susțin regimul lui Putin sau războiul din Ucraina. El este puternic împotriva politicii de interzicere completă a vizelor de turism pentru ruși, care este implementată în unele capitale europene. „Occidentul are aliați ideologici în Rusia, care cred că Rusia ar trebui să se dezvolte pe calea europeană”, a spus el. „Dacă Putin mai trăiește încă 10 sau 15 ani, s-ar reduce cu adevărat numărul rușilor orientați spre Europa și nu cred că asta este bine pentru nimeni în afară de Putin”.

În deceniul petrecut la Londra, Hodorkovski a rămas un comentator activ pe probleme din Rusia și a finanțat diverse mișcări ale societății civile prin fundația sa „Rusia deschisă”, care a fost declarată „organizație indezirabilă” de instanțele ruse în 2017 și a încetat să mai funcționeze.

„Reformatarea” Rusiei

El a fost unul dintre numeroasele figuri de opoziție care s-au orientat către așa-zisa Congresul Rusiei Libere, care a avut loc în Lituania săptămâna trecută și al cărui scop a fost să creeze o platformă coordonată pentru a se opune lui Putin. 

Asociații liderului opoziției întemnițat Alexei Navalnîi au refuzat să participe la congresul din Lituania. Deocamdată, este greu de văzut că o mișcare de opoziție de masă este posibilă în Rusia.

Hodorkovski subliniază însă că, mai devreme sau mai târziu, regimul lui Putin va cădea. Un factor cheie în acest sens va fi victoria Ucrainei în război, cel puțin spera el. Atunci Rusia ar trebui „reformatată” într-o federație parlamentară liberă. A existat o cale către acest rezultat care nu a implicat vărsare de sânge, susține el, „dar este puțin probabil”.

Cel mai important lucru, spune el, este că Occidentul nu anulează complet Rusia, astfel încât atunci când va veni punctul de cotitură, vor exista mai multe șanse ca Rusia „post-Putin” să fie liberală și pro-occidentală.

"Acesta este un coșmar, dar acest coșmar nu înseamnă că Rusia și Europa s-au separat pentru totdeauna. Este extrem de important ca în acest fundal emoțional dificil să menținem bunul simț, pragmatismul și o viziune asupra viitorului unei Rusii democratice, europene", a concluzionat Hodorkovski.

”Lumea rusă” - Noua doctrină de politică externă a Rusiei

Cele 31 de pagini de 'politică umanitară', publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui 'să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse'.

'Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse', susţine noua doctrină de politică externă.

De asemenea, se menţionează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o 'catastrofă geopolitică'.

Rusia a continuat să privească fostul spaţiu sovietic, de la ţările baltice până în Asia Centrală, ca pe o legitimă sferă de influenţă - o noţiune respinsă vehement de multe din aceste ţări, dar şi de Occident.

Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, cu China şi India şi să-şi consolideze pe mai departe legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.

În document mai scrie că Moscova ar trebui să-şi aprofundeze şi mai mult legăturile cu Abhazia şi Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum şi cu cele două entităţi separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk. 

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite