Grupul celor mai puternice şapte economii ale lumii (G7) a abordat duminică, la iniţiativa SUA, un vast program de investiţii destinate ţărilor emergente, cu scopul de a răspunde imenselor şantiere finanţate de China, dar care are contururi încă vagi.
"Împreună cu partenerii din G7, avem în vedere să mobilizăm 600 miliarde de dolari până în 2027 pentru investiţii în infrastructuri pe plan mondial", a declarat Casa Albă cu puţin timp înaintea unui discurs al lui Joe Biden, care urma să anunţe această propunere în cadrul summitului G7, în curs de desfăşurare în sudul Germaniei, potrivit Agerpres.
"Parteneriatul mondial pentru infrastructuri" (Partnership for Global Infrastructure) urmează, potrivit aceleiaşi surse, "să furnizeze infrastructuri de calitate şi sustenabile".
G7 "şi-a propus ambiţia de a face lumii cea mai bună ofertă în materie de investiţii în infrastructuri", a subliniat cancelarul german Olaf Scholz, prezentând proiectul alături de preşedintele american.
SUA însele promit să "mobilizeze" circa "200 miliarde de dolari" în cinci ani pentru acest program.
Dar a "mobiliza" nu înseamnă că SUA vor vărsa ele însele aceste sume enorme, remarcă AFP. Washingtonul ajunge la totalul de 200 miliarde de dolari, combinând împrumuturi, finanţări publice - în parte deja existente- şi finanţări private, încurajate de executivul american, potrivit agenţiei franceze de presă.
Ţările occidentale doresc să se demarce astfel de China, care a investit masiv în numeroase ţări emergente pentru a construi infrastructuri în cadrul programului denumit "Noile drumuri ale mătăsii" şi pentru a-şi asigura un acces la anumite materii prime.
Beijingul este acuzat totuşi că îşi realizează proiectele prin împrumuturi puţin avantajoase, chiar periculoase, care agravează problemele de îndatorare a unor ţări deja vulnerabile.
Ofensiva chineză "există de ani şi s-a tradus prin numeroase livrări în bani lichizi şi numeroase investiţii", a spus duminică un înalt responsabil al Casei Albe, "dar nu este prea târziu", a asigurat el, referindu-se la iniţiativa G7.
"Multe ţări care au primit fonduri sau investiţii în cadrul programului BRI (acronim de la denumirea în engleză a Belt and Road Initiative) realizează acum, cu ani mai târziu, că sunt mai îndatorate, că PIB-ul lor nu a progresat în mod semnificativ, că aşa-zisele investiţii nu au ajuns la populaţiile lor", a afirmat aceeaşi sursă, sub rezerva anonimatului.
"Africa subsahariană va fi clar o prioritate majoră" a parteneriatului lansat de G7, a mai spus acest înalt responsabil al executivului american, asigurând însă că America Centrală, Asia de Sud-Est şi Asia Centrală sunt de asemenea regiuni "extrem de importante".
Citește și...
Câțiva dintre generalii de rang înalt ai Rusiei au fost cel mai probabil revocați din funcțiile lor la începutul acestei luni, iar Ministerul Apărării britanic raportează că șeful Districtului Militar de Sud, generalul Alexander Dvornikov, se află, cel mai probabil, printre aceștia.
Potrivit ministerului britanic, generalul-colonel Andrei Serdyukov, comandantul Forțelor Aeropurtate de elită (VDV) din Federația Rusă, a fost și el demis. Ambii generali sunt veterani ai războaielor cecene, au participat la intervenția militară rusă din Siria și au fost decorați cu Ordinul Eroului Federației Ruse.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu , a vizitat personal câmpul de luptă ucrainean, a anunţat duminică Ministerul rus al Apărării, pentru prima dată de la începutul „operaţiunii militare speciale”, aşa cum numeşte oficial Moscova invadarea Ucrainei.
Potrivit ziarului Kommersant, Șoigu a efectuat o „inspecție a pozițiilor de comandă” în cadrul căreia comandanții din teren i-au oferit informații despre situația actuală și despre operațiunile desfășurate de armata rusă. Nu s-au dat detalii despre momentul când Şoigu a făcut vizita sau unde anume s-a aflat în Ucraina.
Dvornikov a fost înlocuit în funcția de comandant al Districtului Militar de Sud de un alt erou al Federației Ruse, generalul Serghei Surovikin, actualul comandant al Forțelor Aero-Spațiale (VKS), care a condus și intervenția rusă în Siria între martie și decembrie 2017 și în perioada ianuarie - aprilie.2019, un total mai lung decât orice alt general rus, scrie Ilmessaggero.
Potrivit majorității surselor de informații occidentale, generalul Dvornikov a fost trimis în Ucraina la sfârșitul lunii aprilie a acestui an pentru a prelua comanda operațională directă a forțelor ruse din țară.
După eșecurile inițiale ale invaziei ruse și după haosul logistic și de comandă care a urmat, Kremlinul a decis să creeze o structură de comandă clară pe teren, cu un ofițer superior, care să comande din Ucrainaa. Această onoare a revenit comandantului Districtului Militar de Sud, ale cărui unități sunt cele mai reprezentate dintre forțele ruse din Ucraina.
Citește mai mult AICI.
Vezi versiune mobil