Specialiștii au identificat alimentele ce pot fi cel mai greu de procesat de anumite persoane.
Gazele și balonarea sunt două dintre neplăcerile digestive comune, pe care mulți dintre noi le-am experimentat la un moment dat. Aceste senzații apar adesea din cauza alegerilor alimentare pe care le facem adesea. În timp ce o anumită cantitate de gaze este o parte normală a digestiei, gazele și balonarea excesivă pot fi inconfortabile și, uneori, chiar dureroase. Specialiștii au identificat, așadar, care sunt cele mai comune aliemnet care provoacă aceste stări neplăcute, potrivit shefinds.
Fasolea este o sursă de hrană nutritivă și versatilă, dar este cunoscută și pentru legătura cu gazele și balonarea. Acest lucru se datorează, în primul rând, conținutului ei ridicat de fibre și prezenței anumitor carbohidrați complecși, cum ar fi rafinoza și stahioza, pe care corpul nostru se luptă să le digere complet. Ca urmare, fasolea poate fermenta în intestin, ducând la producerea de gaze.
"Fasolea este renumită pentru că provoacă gaze, deoarece conține zaharuri complexe numite oligozaharide. Aceste zaharuri nu sunt ușor de digerat în intestinul subțire din cauza lipsei anumitor enzime. Drept urmare, ele călătoresc în intestinul gros, unde bacteriile intestinale le fermentează, producând gaze precum dioxidul de carbon, metanul și hidrogenul. Această acumulare de gaze poate duce la balonare și flatulență", afirmă Singh.
Legumele crucifere, inclusiv broccoli, conopida, varza de Bruxelles și varza albă, sunt renumite pentru beneficiile lor pentru sănătate, dar pot fi asociate și cu gazele și balonarea. Aceste legume conțin un carbohidrat numit rafinoză, pe care sistemul digestiv uman se străduiește să îl descompună în întregime. Ca urmare, bacteriile din intestin fermentează rafinoza, producând gaze ca produs secundar.
"Aceste legume conțin un zahăr numit rafinoză și fibre, care poate fi o provocare pentru unele persoane, când vine vorba de procesul de digestie. Bacteriile din intestin descompun aceste substanțe, producând gaze în acest proces", notează Singh.
Nu în ultimul rând, băuturile carbogazoase, printre care se numără și sifonul și apa minerală, sunt adesea asociate cu gaze și balonare. Efervescența din aceste băuturi rezultă din gazul dioxid de carbon dizolvat în lichid, care este eliberat atunci când deschideți recipientul sau luați o înghițitură. Atunci când sunt consumate, aceste bule carbogazoase se pot acumula în stomac, ceea ce duce la o senzație de sațietate și la creșterea producției de gaze.
"Băuturile carbogazoase, cum ar fi sucurile și apa minerală, introduc o cantitate semnificativă de dioxid de carbon (CO2) în sistemul digestiv. Atunci când consumați aceste băuturi, înghițiți aer odată cu ele, ceea ce duce la o creștere a presiunii stomacale și intestinale. Această presiune poate provoca blocarea gazelor în tractul digestiv, ceea ce duce la balonare și disconfort", spune Singh.
Vezi versiune mobil