Fondurile europene ale României, condiţionate de Kovesi? Legea avertizorilor de integritate, problemă la nivel european

Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de respectarea statului de drept în România.

Potrivit unui comunicat al instituţiei, motivul este legat de conţinutul legii recent votate de parlament, care transpune o directivă europeană privind protejarea avertizorilor de integritate. Actul normativ a eliminat raportarea anonimă a faptelor de corupţie. Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de descurajare a potenţialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de detectare a fraudelor cu bani europeni, se mai arată în comunicatul Parchetului European. De altfel, fostul ministru al justiţiei, deputatul USR Stelian Ion, a atras atenţia la dezbaterile pe marginea legii avertizorilor de integritate că modificările aduse acesteia vor crea probleme României în raport cu forurile europene, scrie Rador.

"Anticipăm că se va porni procedura de infringement împotriva României, că vor fi probleme grave de obţinere a fondurilor din PNRR şi cei care au adoptat în această formă vor trebui să îşi asume răspunderea pentru ceea ce se va întâmpla", a declarat, conform sursei citate, Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei.

Mai multe organizaţii civice din România au anunţat că vor sesiza Avocatul Poporului referitor la proiectul privind protecţia avertizorilor în interes public adoptat ieri de Camera Deputaţilor şi au atras atenţia că ţara noastră riscă să primească sancţiuni, pentru că actul normativ transpune selectiv directiva europeană în materie.

Comunicatul de presă integral:

”Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”