Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina ''va dura'' şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o ''armă de război".
"Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, potrivit Agerpres.
În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică.
Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa.
În total, circa 6.300 de persoane au mărşăluit în acest an în faţa unei mulţimi adunate de-a lungul traseului. Spectacolul a mobilizat 64 de avioane, o dronă, 25 de elicoptere, 200 de cai şi 181 de vehicule motorizate.
Parada militară s-a deschis cu drapelele celor nouă ţări străine invitate, majoritatea vecine Rusiei sau Ucrainei: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Bulgaria şi România.
Trupe franceze, recent desfăşurate pe flancul estic al Europei, au urmat imediat după.
Franţa şi-a întărit substanţial misiunile de reasigurare de la începutul războiului din Ucraina. Circa 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lui februarie în România, în cadrul NATO, iar Parisul s-a declarat gata să-şi majoreze contingentul dacă va fi necesar.
Franţa participă de asemenea la misiuni de reasigurare terestră şi aeriană în Estonia, iar avioanele sale de luptă Rafale contribuie la protejarea spaţiului aerian polonez.
Citește și:
Zeci de mii de documente arată cum Uber a recrutat politicieni precum Emmanuel Macron și fostul comisar al Comisiei Europene pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, pentru a ajuta compania să evite problemele juridice, scrie TheGuardian.
Documentele Uber sunt o adevărată comoară sau o bombă cu ceas pentru liderii din Occident.
Cui folosește
Astfel, pe lângă informațiile probabil foarte reale, nu putem să nu observăm momentul în care acestea au fost făcute publice, în plin război la granițele NATO, și să ne amintim de ”puciul” politicienilor britanici, care l-a obligat pe Boris Johnson să facă un pas în spate de pe scena politică.
Vorbim de peste 124.000 de documente, inclusiv 83.000 de e-mailuri și alte 1.000 de dosare de corespondență, datând din 2013 până în 2017.
Documentele au fost furnizate de niște oameni de bine pentru The Guardian, care apoi le-a împărtășit Consorțiului Internațional al Jurnaliştilor de Investigație și mai multor organizații media globale din 29 de țări.
Ni se dezvăluie pentru prima dată cum, în procesul de lobby de 90 de milioane de dolari pe an, unul dintre obiectivele principale al Uber a fost acela de a recruta politicieni prietenoși care să ajute compania să concureze industria taximetriei europene, care oricum avea destule bube în cap.
Uber și Parisul au avut încă de la început o relație foarte complexă: capitala franceză a fost primul oraș din afara SUA care a acceptat modelul de transport, bazat pe aplicația, pe atunci, revoluționară.
Taximetriștii locali nu au ezitat să folosească pumnii pentru a preveni infiltrarea companiei americane de tehnologie și, judecând după datele tocmai publicate, care conduc la politicienii francezi, a existat un lobby foarte agresiv pentru a ghida Uber prin hățișul legislativ.
Citește mai mult AICI.
Vezi versiune mobil