Potrivit datelor tocmai publicate, politicieni francezi de frunte au făcut lobby fără scrupule pentru a împinge Uber prin procese legislative.
Zeci de mii de documente arată cum Uber a recrutat politicieni precum Emmanuel Macron și fostul comisar al Comisiei Europene pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, pentru a ajuta compania să evite problemele juridice, scrie TheGuardian.
Documentele Uber sunt o adevărată comoară sau o bombă cu ceas pentru liderii din Occident.
Astfel, pe lângă informațiile probabil foarte reale, nu putem să nu observăm momentul în care acestea au fost făcute publice, în plin război la granițele NATO, și să ne amintim de ”puciul” politicienilor britanici, care l-a obligat pe Boris Johnson să facă un pas în spate de pe scena politică.
Vorbim de peste 124.000 de documente, inclusiv 83.000 de e-mailuri și alte 1.000 de dosare de corespondență, datând din 2013 până în 2017.
Documentele au fost furnizate de niște oameni de bine pentru The Guardian, care apoi le-a împărtășit Consorțiului Internațional al Jurnaliştilor de Investigație și mai multor organizații media globale din 29 de țări.
Ni se dezvăluie pentru prima dată cum, în procesul de lobby de 90 de milioane de dolari pe an, unul dintre obiectivele principale al Uber a fost acela de a recruta politicieni prietenoși care să ajute compania să concureze industria taximetriei europene, care oricum avea destule bube în cap.
Uber și Parisul au avut încă de la început o relație foarte complexă: capitala franceză a fost primul oraș din afara SUA care a acceptat modelul de transport, bazat pe aplicația, pe atunci, revoluționară.
Taximetriștii locali nu au ezitat să folosească pumnii pentru a preveni infiltrarea companiei americane de tehnologie și, judecând după datele tocmai publicate, care conduc la politicienii francezi, a existat un lobby foarte agresiv pentru a ghida Uber prin hățișul legislativ.
Ziarele arată, de asemenea, modul în care foștii șefi ai Uber au ordonat personal utilizarea așa-numitelor „kill switch-uri”, care au împiedicat poliția să acceseze computerele companiei în timpul controalelor.
Uber spune însă astăzi că „comportamentul din trecut nu este în concordanță cu valorile lor actuale” și că astăzi este „o companie complet diferită”.
Și în timp ce șoferii de taxi francezi au organizat proteste de stradă uneori violente în efortul de a opri pătrunderea Uber pe piață, Emmanuel Macron - actualul președinte al Franței - era alături de fondatorul și CEO-ul de atunci al companiei, Travis Kalanick . Macron i-a spus că va reforma legile în favoarea Uber.
În plus, comisarul UE de atunci pentru agenda digitală și înainte de aceasta pentru competiție, politicianul olandez Neelie Kroes, era în discuții pentru a se alătura Uber după expirarea mandatului său în timp ce făcea lobby în secret pentru companie, o potențială încălcare a regulilor de etică.
Paris, așadar, a fost primul oraș din Europa în care Uber s-a extins. Rezistența taximetriștilor a fost acerbă, cu proteste violente în stradă. În august 2014, ambițiosul fost bancher Emmanuel Macron tocmai fusese numit ministru al economiei. El a văzut Uber ca o companie cu un mare potențial de creștere, care ar putea oferi un număr mare de locuri de muncă, relatează BBC.
În octombrie, el a avut o întâlnire cu Kalanick și alți directori și lobbyiști, pentru a pune la punct detaliile „susținerii” Uber. Lobbystul Uber Mark MacGann a descris întâlnirea ca fiind „o întâlnire spectaculoasă pe care nu a mai văzut-o până acum”, potrivit documentelor Uber.
„Emmanuel” și „Travis” au trecut imediat la „tu” și s-au mai întâlnit de cel puțin patru ori, arată documentele, la Paris și Davos.
Instanțele și parlamentul l-au interzis, dar Uber a continuat să ofere serviciul în timp ce procesul de contestație era în așteptare.
Macron nu era convins că UberPop are un viitor, dar a acceptat să colaboreze cu compania pentru a scrie o legislație care să reglementeze alte servicii Uber. Câteva luni mai târziu, Macron a semnat o lege care a redus semnificativ cerințele de licențiere pentru șoferii Uber.
Purtătorul de cuvânt al lui Macron a răspuns lucrărilor Uber într-un e-mail: „Funcțiile sale l-au determinat în mod firesc să întâlnească multe companii care au fost implicate în marea schimbare de paradigmă care avea loc în acei ani în sectorul serviciilor, care trebuia susținută de înlăturarea autorităților administrative”.
Documentele Uber mai arată că relația companiei cu unul dintre cei mai importanți birocrați din UE, vicepreședintele Comisiei Europene Neelie Kroes, a început mult mai devreme și a fost mult mai profundă decât se știa anterior. Kroes era în discuții pentru a se alătura consiliului consultativ al Uber încă dinainte de a-și părăsi ultimul post în administrația europeană în noiembrie 2014.
Regulile Uniunii Europene dictează că comisarii trebuie să respecte o perioadă de „cooling off” – la momentul respectiv era de 18 luni – în care trebuie să obțină aprobare specială din partea Comisiei pentru orice nou proiect. În calitate de comisar, Kroes a supravegheat agenda digitală și concurența și a fost un luptător proeminent împotriva Big Tech, impunând amenzi usturătoare Microsoft și Intel. În țara ei, Olanda, serviciul UberPop a fost deosebit de controversat și a dus la consecințe judiciare și politice.
Un judecător de la Haga a interzis UberPop, iar în martie 2015 biroul Uber din Amsterdam a fost ținta unui raid al poliției. E-mailurile recent descoperite arată că Kroes a sunat miniștri și alți membri ai guvernului pentru a-i convinge să nu se mai împotrivească. Kroes a contactat și un ministru olandez, arată documentele Uber și - conform descrierii din e-mail - a „hărțuit” politicienii importanți.
Documentele arată că Uber i-a cerut lui Neelie Kroes să contacteze biroul premierului olandez Mark Rutte . Un e-mail din octombrie 2015 spunea: „Vom stabili o conexiune de fundal prin Neelie cu șeful Biroului Primului Ministru pentru a obține un avantaj maxim, oferindu-le o viziune „câștigătoare”.
Kross neagă că a avut vreun „rol formal sau informal la Uber” înainte de mai 2016, când a expirat perioada de „cooling off”.
Unul dintre cele mai scandaloase lucruri care au ieșit din ziarele Uber sunt așa-numitele „kill switches”. Când poliția bătea la ușă, Uber avea acea ultimă linie de apărare, „kill switch”, un comutator care împiedica poliția să acceseze date problematice de pe serverele companiei.
În acest fel, forțele de ordine nu au putut accesa datele sensibile Uber, cum ar fi listele de șoferi. Documentele Uber confirmă zvonurile anterioare despre schimbare și dezvăluie că Travis Kalanick însuși a folosit mecanismul cel puțin o dată. „Vă rugăm să apăsați comutatorul kill cât mai curând posibil. Accesul trebuie dezactivat în AMS (Amsterdam)”, se arată în e-mailul din contul lui Kalanick.
Mecanismul a fost folosit, printre altele, în Canada, Belgia, India, România și Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța.
Uber susține că nu a avut niciun „kill switch” conceput pentru a dezactiva cererile de reglementare oriunde în lume, de când noul CEO Dara Khosrowshahi a preluat conducerea în 2017.
Vezi versiune mobil