Ungaria își face birou militar în timp ce critică retorica războiului.
Ungaria va fi înfiinţată o nouă unitate organizatorică, şi anume Biroul Militar al premierului, care se va afla sub coordonarea directă a premierului Viktor Orbán, potrivit Monitorului Oficial al Ungariei, citat de portalul telex.hu.
Conform prevederii, în vederea susţinerii activităţii premierului şi a îndeplinirii atribuţiilor acestuia, va funcţiona acum, pe lângă Biroul premierului, Biroul de programe al premierului şi Biroul Militar al premierului. Activitatea şefului Biroului Militar al premierului va fi coordonată direct de Viktor Orbán, scrie Rador.
În ceea ce priveşte rolul Biroului, Monitorul Oficial menţionează: "Biroul Militar al premierului îndeplineşte sarcinile definite de premier cu privire la monitorizarea şi implementarea atribuţiilor Ministerului Apărării şi ale Forţelor de Apărare ungare, şi monitorizează, de asemenea, implementarea strategiilor şi programelor de dezvoltare a forţelor de apărare şi a industriei de apărare, conform intenţiei conducerii".
În septembrie, a relatat şi ziarul ungar "Népszava" despre faptul că Guvernul Orbán va crea aşa-numitul Birou de Administrare a Apărării, care va fi condus de Antal Rogán, ministru al Cabinetului premierului. Despre structura şi funcţionarea acestui birou au fost publicate acum câteva detalii.
Ungaria consideră că OST, prin membrii săi, este interesată de o soluționare diplomatică a războiului din Ucraina.
Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a considerat o problemă serioasă faptul că, pe scena internaţională, "retorica războiului este mult mai puternică decât retorica păcii (...), vocea celor care doresc pacea se aude mai puţin decât vocea celor care nu fac decât să esaladeze şi mai mult tensiunile".
"Înţelegem că la mii de kilometri depărtare, dincolo de ocean, toată problema poate arăta altfel, dar credeţi-mă, pentru vecini ea reprezintă un mare pericol", a spus Péter Szijjártó, conform sursei citate.
În discursul său, oficialul ungar a subliniat că Ungaria vede Organizaţia Statelor Turcice ca pe un "forum al păcii", unde toată lumea doreşte o soluţie diplomatică la conflictul din Ucraina, prin urmare obiectivul comun este o încetare imediată a focului şi începerea tratativelor de pace.
Péter Szijjártó a adăugat că până în prezent Turcia a fost singurul actor care a mediat cu succes între Ucraina şi Rusia, iar acordul de reluare a livrărilor de cereale a demonstrat că se pot face anumite progrese în direcţia păcii, chiar şi în situaţia cea mai disperată. Péter Szijjártó a opinat că OST este una dintre puţinele organizaţii, dacă nu chiar singura, care favorizează cooperarea între Est şi Vest, esenţială pentru securitatea globală. Şeful diplomaţiei de la Budapesta a declarat că Ungaria intenţionează să îşi sporească participarea în cadrul grupului, Guvernul a deschis ambasade în toate statele membre, iar universităţile ungare primesc anual 990 de studenţi bursieri din aceste şase ţări.
Péter Szijjártó a spus că, în ultimii 12 ani, schimburile comerciale între ţările OST şi Ungaria a crescut de 2,5 ori, ajungând la 4,5 miliarde de euro, iar Ungaria este pregătită să consolideze această cooperare. Ministrul a reamintit că războiul din Ucraina, cu toate că este un conflict regional, are repercusiuni grave la nivel global, de exemplu o eventuală criză alimentară mondială ar putea genera noi valuri de migraţie. Péter Szijjártó a calificat sancţiunile UE ca ineficiente, deoarece, în opinia sa, ele împing economia Europei spre recesiune. Péter Szijjártó a precizat că Guvernul de la Budapesta va continua să reprezinte interesele naţionale ale Ungariei în privinţa celui de-al nouălea pachet de sancţiuni, care se pregăteşte deja la Bruxelles, şi nu va accepta ca preţul războiului să fie plătit de maghiari. În cadrul reuniunii a fost semnat un acord de cooperare între Ministerul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior şi Organizaţia Statelor Turcice pentru înfiinţarea, la Budapesta, a unui Institut pentru Prevenirea Secetei. Membrii OST sunt Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Turcia şi Uzbekistan, iar Turkmenistan şi Ungaria au aderat în calitate de observatori.
Vezi versiune mobil