Un studiu realizat recent arată că două trăsături de personalitate sunt legate de semnele distinctive ale bolii Alzheimer. „Personalitatea prezice acumularea de patologie asociată cu demența”, a explicat profesorul Terracciano.
Modificările creierului asociate cu boala Alzheimer sunt deseori vizibile, destul de devreme, la persoane cu trăsături de personalitate asociate cu afecțiunea, potrivit cercetărilor realizate de Colegiul de Medicină al Universității de Stat din Florida.
Studiul s-a axat pe două caracteristici ale riscului de demență: nevrotismul și conștiinciozitatea, a informat Science Daily.
Dacă nevrotismul implică o predispoziție pentru emoții negative, prin conștiinciozitate se înțelege tendința de a fi atent, organizat, responsabil și orientat spre obiective.
„În acest studiu analizăm neuropatologia, adică leziunile din creier care ne spun despre schimbarea patologică de bază. Această cercetare arată că înainte de demența, personalitatea prezice acumularea de patologie asociată cu demența”, a explicat Antonio Terracciano, profesor de geriatrie la Colegiul de Medicină.
Au fost descoperite, la pacienții cu un scor mai mare pentru nevrotism și mai scăzut pentru conștiinciozitate, mai multe depozite de amiloid și proteine responsabile pentru plăcile și încurcăturile care caracterizează boala Alzheimer.
Potrivit Descopera, cercetările arată că personalitatea poate ajuta la protejarea împotriva bolii Alzheimer și a altor boli neurologice, prin întârzierea sau prevenirea apariției neuropatologiei pentru cei mai puternici din punct de vedere al conștiinciozității și pentru cei nevrotici.
„O astfel de protecție împotriva neuropatologiei poate proveni din modul în care oamenii își controlează emoțiile și comportamentele. De exemplu, cercetările din trecut au arătat că nevrotismul scăzut ajută la gestionarea stresului și reduce riscul apariției unor tulburări comune de sănătate mintală. În mod similar, conștiinciozitatea ridicată este legată de un stil de viață sănătos, cum ar fi activitatea fizică”, a adăugat Terracciano.
Citește și: Planta care ar putea să-i ia locul IBUPROFENULUI
Cercetările s-au bazat atât pe datele din Baltimore Longitudinal Study of Aging (BLSA), cât și lucrările publicate anterior într-o meta-analiză care a rezumat 12 studii privind personalitatea și neuropatologia Alzheimer. Peste 3.000 de participanți au fost incluși în total.
BLSA, studiul științific privind îmbătrânirea umană, a început în 1958 și a fost realizat de Institutul Național de Îmbătrânire (NIA). Niciun pacient nu suferea de demență sau alte afecțiuni medicale severe la momentul înscrierii în studiu. Pentru măsurarea personalității a fost folosit un test de personalitate cu cinci factori.
Vezi versiune mobil