Sfântul Ilie - Tradiții, Obiceiuri și Superstiții. Ce NU este bine să faci

În fiecare an, în ziua de 20 iulie, creştinii ortodocşi prăznuiesc sărbătoarea Sfântulului Prooroc Ilie.

Sfântul Prooroc Ilie este recunoscut în credința ortodoxă ca fiind un ocrotitor al recoltelor și un aducător de ploi. Pe lângă acestea, el este cunoscut și pentru abilitatea sa de a alunga canicula și seceta, provocând grindină, fulgere și tunete.

În credința ortodoxă, Sfântul Ilie este considerat un model de dreptate, corectitudine și bunătate sufletească. Într-un moment din viața sa, el a fost ispitit de diavol să-și ucidă părinții. Cu toate acestea, căindu-se de gândurile sale rele, Sfântul Ilie s-a rugat lui Dumnezeu pentru puterea de a lupta împotriva ispitei. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și i-a dăruit un car tras de cai albi, făcându-l puternic și biruitor în fața ispititorului.

Tradiţii şi superstiţii

Exista o credință că, atunci când tună, Sfântul Ilie porneste într-o misiune de vânătoare a demonilor. Fulgerele sale lovesc pământul cu putere, dărâmând copaci și provocând incendii la acoperișurile caselor. Se spune că fiecare loc atins de fulger este un loc unde un demon a fost descoperit și Sfântul Ilie îl înfruntă. Tunetul este considerat a fi provocat de roțile carului său și de viteza cu care călărește acesta.

Mai mult, tradiţia spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer, Sfântul Ilie zguduia tronul lui Dumnezeu. Din acest motiv, Dumnezeu i-a luat puterea dintr-o mână şi dintr-un picior.

În ziua Sfântului Ilie, conform tradiției, oamenii mănâncă primele roade ale verii, precum nuci și mere. Aceste fructe sunt interzise pentru consum până în această zi, deoarece se crede că altfel ar putea atrage grindina asupra pomilor și ar putea pune în pericol recoltele.

De asemenea, femeile din satele tradiționale adună busuioc în ziua Sfântului Ilie și îl duc la biserică, așezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete cu alimente pe care le oferă ca pomană în memoria sufletelor copiilor decedați înainte de timpul lor. În această zi, se mai pot împărți și fructe, apă, flori de câmp și alte bucate pentru a celebra și a cinsti această ocazie specială.

Superstiţii pentru creştini

Oamenii se feresc de trăsnete având acasă ramuri de salcie, considerate a aduce protecție.

În această zi, oamenii nu lucrează pentru a nu atrage mânia Sfântului Ilie, care ar putea aduce fulgere și grindină asupra lor și a recoltelor.

Este evitată călătoria pentru a nu fi loviți de fulgere.

Vrăjitoarele culeg plante pentru farmece, iar oamenii se fac cruce pentru a se proteja, deoarece Sfântul Ilie a primit porunca să lovească în toate, dar nu în cruce.

Ploaia în această zi este considerată un semn rău pentru recolte, deoarece s-ar putea strica roadele pomilor.

Plantele medicinale culese în această zi sunt considerate a avea puteri mai mari.

Tinerii nemăritati își pot visa alesul în această zi.

Se organizează bâlciuri și târguri în diverse zone ale țării, iar oamenii se roagă Sfântului Ilie pentru sănătate, pace sufletească și ajutor.

Pentru mulți români, ziua Sfântului Ilie reprezintă și ziua onomastică, cu peste 100.000 de oameni sărbătorindu-și numele în această ocazie.

Ce să faci şi ce să NU faci de Sfântul Ilie

Astăzi, pe 20 iulie, oamenii evită să lucreze din cauza temerii de a suferi pagube cauzate de fenomenele naturale cum ar fi trăznetele, ploaia și grindina.

În această zi, cojocarii și stuparii sunt cinstiți, iar aceștia retează stupii și duc faguri și mere la biserică pentru a fi binecuvântați, distribuindu-i și ca pomană.

În zori, se culeg plante medicinale stropite cu sânge de cocoș sacrificat deasupra lor, iar tot în această zi berbecii sunt duși la berbecar.

Potrivit unei vechi tradiții, se spune că, dacă tună în această zi, merele și alunele vor fi atacate de viermi, iar dacă plouă, va urma o perioadă de 20 de zile cu ploi.

Se relatează că Sovac, tatăl lui Ilie, a avut o viziune în care oameni înveșmântați în veșminte albe îl învăluiau pe Ilie în haine de foc și îi ofereau o flacără să mănânce. Preoții templului din Ierusalim au interpretat această viziune ca semn al faptului că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru a fi un prooroc slujitor.