Salvarea Municipiului București. Povestea din spatele Serviciului de Urgență. George Cristian Curcă, INML: La momentul acela, numai rușii aveau așa ceva

Autorul articolului: Ciprian Dumitrache | Dată: 10 sep 2022, 17:50 | Categorie: Social
A fost deschisă o anchetă după ce pacienta a decedat
EXCLUSIV
A fost deschisă o anchetă după ce pacienta a decedat

George Cristian Curcă, directorul INML a arătat și care a fost rolul fraților Minovici în crearea Serviciului de Salvare.

Primul sistem de urgență din România a fost edificat de frații Nicolae și Mina Minovici, remarcă jurnalistul Val Vâlcu.

George Cristian Curcă, directorul INML, arată că sistemul de urgență din România a fost printre primele de acest gen, înființate în Europa.

Sistemul de urgență a presupus înființarea unui serviciu de ambulanță, dar și a unui spital de urgență, care să trateze urgențele medicale.

”Sistemul de urgență în București a fost un lucru cu totul deosebit. Salvarea Municipiului București este un proiect de suflet al lui Nicolae Minovici, unul din cei doi frați ai lui Mina Minovici, împreună cu Spitalul de Urgență. Salvarea, într-adevăr, trebuia să ducă undeva pacienții care aveau nevoie dă îngrijire de urgență în continuare”, explică directorul INML.

Acesta mai arată că România a fost a doua țară din Europa care a pus la punct un sistem medical de urgență.

”La acel moment, din ce știu eu, doar rușii, la Moscova, mai aveau un sistem de urgență, în Europa. (Sistemul de urgență n.r.) e o prioritate pentru noi și ne situează pe un loc bine-meritat”, mai spune George Cristian Curcă, invitatul zilei la DC Medical și DCNews.

Cazul Caracal

”Pentru acest caz s-au făcut analize care au fost fără precedent în medicina legală”, dezvăluie Curcă.

Acesta mai spune că s-a creat o echipă de cercetare, care a recoltat probe pentru analize genetice, dar și pentru ”analize fizico-chimice”, din echipă făcând parte și fizicieni. 

Directorul INML explică pe scurt ce tip de analize s-au efectuat pentru a se determina temperaturile de ardere a cadavrelor. ”S-a folosit micro-tomografia cu raze X, cu o rezoluție de 100 de ori mai bună decât un tomograf obișnuit”, arată șeful INML. Acesta a mai arătat că testele complexe au relevat urme de materialele constitutive ale butoiului pe suprafața fragmentelor osoase.

”S-au analizat elementele care se regăseau pe suprafața fragmentelor de oase. Nichel, de exemplu, fier sau cupru, care au determinat o semnătură a incintei (butoiului n.r.) în care s-a consumat arderea după comiterea crimei. Elementele din cămașa acelei incinte s-au regăsit pe suprafața framentelor osoase. Analizele acestea au fost refăcute și au ieșit la felm ceea ce a dat un suport justiției pentru valoarea probatorie”, mai explică șeful INML, 

Prima autopsie, cea a lui Cesar

”Prima autopsie, recunoscută, documentată, cerută în scopul justiției, a fost a lui Cesar, pentru a se afla care dintre loviturile care i-au fost date, pentru a-l acuza pe cel care a dat-o că l-a omorât. Prin urmare, sunt 2.000 de ani d la prima autopsie, dar la noi este da când parintele medicinei legale din România, Mina Minovici, a organizat instituția publică de medicină legală, o deschidere unică la acel moment. (...)Anul acesta, în 26 decembrie, împlini 130 de ani de medicină legală în România

”Morga din Paris era una dintre atracțiile orașului”

Directorul INML, a vorbit despre morga din Paris, transformată în muzeu, care, la un moment dat, era folosită pentru prinderea criminalilor. O morgă similară a existat și la București, iar metoda pare ca era una eficientă, asta pentru că "criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă ce au făcut și să vadă victimele", potrivit lui George Cristian Curcă.

"Am văzut desene de epocă, articole din presă despre morga din Paris era mai vizitată, câștiga din biletele de acces mai mult decât teatrul, decât opera, pentru că oamenii veneau, era această fascinație a morbidului. Și noi am avut un muzeu, era lângă magazinul Unirea, în centru", a spus jurnalistul Val Vâlcu.


Criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă victimele

"Cred că este și acum fascinația asta. Morga din Paris, într-adevăr, mai veche cu cinzeci și ceva de ani decât cea care a fost creată de Mina Minovici în 1892 în București, avea, într-adevăr acest circuit de vizitare aproape obligatoriu, adică mergeai la Paris și era una din atracțiile orașului. Erau observați de pe un culoar și anume dintr-o încăpere toți cei care treceau prin fața geamurilor de sticlă unde erau expuse corpurile pentru că a fost ideea lui Bert Chione, primul mare criminalist francez, că criminalii se reîntorc întotdeauna ca să vadă ce au făcut și să vadă victimele. Atunci a avut două, din câte știu, poate sunt mai multe, două prinderi celebre de criminali, descoperiți în felul acesta. Știa cam despre cine e vorba numai că nu știa unde să-i caute. Și atunci, aceștia revenind pe urmele lor să vadă cum arată cei pe care i-au omorât, au fost arestați acolo, pe culoarul acela, ceea ce e formidabil”, mai spune George Cristian Curcă, relatează DCNews.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite