Românii, şi săraci şi risipitori. Gabriela Vereş, FBAR: Să ne amintim de bunicii noştri care nu aruncau, ci refoloseau. E nevoie de mai mult bun simţ şi respect faţă de resurse

Autorul articolului: Liana Ganea | Dată: 21 oct 2022, 20:37 | Categorie: Social
Foto: Freepik
Foto: Freepik

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de mâncare în fiecare an.

În România se risipesc anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi aproximativ 75 de kilograme de mâncare în fiecare an, în contextul în care peste 4 milioane de români au dificultăți în asigurarea hranei zilnice. În țara noastră există o lege prin care magazinele pot să ia măsuri când vine vorba de risipa alimentară, dar conform UE, 70% din risipă provine din gospodării. Risipa alimentară este o problemă globală, conform celor de la Națiunile Unite, iar cea mai mare parte a risipei se regăsește în orașe. 95% din deșeurile alimentare sunt generate în mediul urban.

Recent, a fost propus ca Ministerul Agriculturii să facă o platformă naţională unde toate companiile din domeniul alimentaţiei publice să raporteze cantitatea de mâncare aruncată. Cât de fezabil şi cât de necesar este acest lucru ne spune Gabriela Vereş, vicepreşedinte Federaţia Băncilor pentru Alimente din România - FBAR, care a venit cu explicaţii suplimentare în direct la Digi24:

"Necesar este pentru că România a depăşit standardul acesta de reducere a risipei alimentare şi a emisiilor de carbon propus de Uniunea Europeană. Agenda 2030 presupune ca până atunci 55% din emisiile de carbon pe care Europa le produce să fie reduse. Gândiţi-vă că suntem deja în 2022, mai avem puţin până în 2030 şi de aici vin şi măsurile legislative care sunt foarte utile.

Legea risipei alimentare există în România din 2016, într-o formă scurtă preluată din legislaţia franceză, după ce au fost deja mai multe măsuri şi demersuri în spaţiul public. Noi, prin băncile de alimente, am preluat inclusiv în baza Legii risipei alimentare ca şi operator-receptor deja de anul trecut. Vă daţi seama că, legea fiind organică, au fost necesare măsuri de îmbunătăţire şi e nevoie ca şi instituţiile statului să îşi asume răspunderea. Românii cheltuie pe mâncare 40% din bugetul familiei, mult mai mult faţă de nemţi care au 11% din buget pentru alimentaţie. Din aceşti 40%, dacă aruncăm jumătate din mâncăm, practic înseamnă 20% din bugetul de familie. Acolo oamenii ar trebui să aibă mult mai mult bun simţ şi respect faţă de resurse. Să ne amintim că bunicii noştri nu aruncau, ei refoloseau, comparativ cu generaţia aceasta consumeristă." 

UE risipește mai multă mâncare decât importă. Cum ar putea înjumătăți pierderile alimentare până în 2030

Cantitatea de mâncare risipită de Uniunea Europeană este mai mare decât cea importată de blocul comunitar, a dezvăluit un raport publicat săptămâna trecută. Pe fondul instabilității sistemului alimentar al UE din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, raportul organizației Feedback EU a subliniat că, în 2021, Uniunea Europeană a importat aproape 138 de milioane de tone de produse alimentare, cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro. În același timp, a risipit 153,5 milioane de tone de mâncare, fapt ce a costat UE 143 de miliarde de euro. Pe lângă pierderile financiare cauzate de risipa alimentară, există și efectul nociv asupra planetei. Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, care contribuie la criza climatică, iar risipa alimentară cauzează 6% din aceste emisii.

„Nivelul risipei este cu atât mai îngrijorător când ne gândim că, în țările UE, 33 de milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate la fiecare două zile”, a specificat raportul. Problema risipei de mâncare la nivel global este atât de mare încât suprafața necesară pentru a produce cantitatea irosită este mai mare decât India și Canada la un loc.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite