Decizia de a acorda Ucrainei premiul Sahahrov pentru anul 2022 a fost luată de Conferinţa Preşedinţilor, format din preşedinta PE şi liderii grupurilor politice.
”Curajosul popor al Ucrainei reprezentat de preşedintele său, liderii aleşi şi societatea civilă a fost nominalizat de Partidul Popular European. Războiul de agresiune rus neprovocat împotriva Ucrainei, pornit în februarie 2022, are costuri enorme pentru poporul ucrainean: vieţi pierdute, oraşe şi sate distruse. Ucrainenii luptă pentru a-şi apăra căminele, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială, dar ei luptă zi de zi şi pentru libertate, democraţie, stat de drept şi pentru valorile europene”, se arată în nominalizare, potrivit Agerpres.
Ceremonia de înmânare a distincţiei se va desfăşura în hemiciclul de la Strasbourg pe 14 decembrie.
Ceilalţi finalişti au fost Julian Assange, unul dintre activiştii din spatele asociaţiei WikiLeaks şi Comisia pentru adevăr din Columbia.
Premiul anual Saharov pentru libertate de gândire este acordat începând cu 1988 persoanelor şi organizaţiilor care luptă pentru drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Este numit astfel în onoarea fizicianului şi disidentului sovietic Andrei Saharov, iar valoarea premiului este de 50.000 euro.
Anul trecut premiul a fost acordat opozantului rus Aleksei Navalnîi, pentru lupta sa contra corupţiei şi abuzurilor Kremlinului împotriva drepturilor omului.
Citește și:
Comunicatul integral:
Potrivit serviciilor de informații, societatea și politica din Germania au ignorat prea mult timp avertismentele privind pericolele care vin dinspre Rusia și China. Atacul Rusiei asupra Ucrainei din luna februarie a acestui an a fost mult mai puțin neașteptat pentru observatorii profesioniști decât a părut pentru mass-media și publicul larg, potrivit unei audieri publice a reprezentanților de vârf ai serviciilor federale de informații de către comisia parlamentară de control.
Președintele BND, Bruno Kahl, a calificat războiul de agresiune împotriva Ucrainei drept un „punct de cotitură”, care, totuși, nu a fost „cu adevărat” o surpriză. Ceea ce s-a întâmplat a fost ceea ce agenția sa a avertizat de ani de zile, și anume că președintele rus Vladimir Putin rămâne dispus să folosească forța pentru a-și atinge obiectivele și că aceste obiective nu s-au schimbat. „Din nefericire”, în discursul public din ultimele decenii a fost un fapt obișnuit să fie ignorate amenințările și să fie respinse avertismentele autorităților de securitate ca fiind alarmiste. Cu toate acestea, raportarea BND cu privire la tendința lui Putin de a recurge la violență a fost întotdeauna „mai degrabă fără rezerve”: „Tendința politicienilor și a publicului de a avea încredere într-o turnură pozitivă există pur și simplu”.
Putin ajunsese la concluzia că nu va reuși să convingă Occidentul prin negocieri să recunoască presupusele interese de securitate ale Rusiei sau dorința acesteia de a fi percepută ca o superputere. În cele din urmă, în calculele sale, costurile unui război cântăreau mai puțin decât costurile unei apropieri suplimentare între Ucraina și Occident. Conform înțelegerii lui Putin cu privire la interesele de securitate ale Rusiei, principala amenințare provine din ceea ce el percepe ca fiind o răspândire „agresivă” a libertății și democrației de către Occident. Cu toate acestea, Occidentul nu poate împiedica nicio țară din lume să depună eforturi pentru o ordine democratică doar pentru că tulbură pacea unui vecin autocrat.
Deocamdată, Kremlinul nu este interesat de o soluție negociată. Prin urmare, războiul va continua cu siguranță și anul viitor. Kahl a recunoscut că, dacă războiul convențional va continua să eșueze, Putin ar putea fi tentat să folosească arme nucleare „sub-strategice” pentru a forța Ucraina să se așeze la masa negocierilor și să impună o pace dictată. Cu toate acestea, nu există în prezent nicio dovadă în acest sens: „Nu vedem în acest moment pregătiri pentru utilizarea armelor strategice sau substrategice. Nu este cazul să ne panicăm”.
Citește mai mult AICI.
Vezi versiune mobil