Oficial ucrainean, ”Pierdem între 35% și 50% din PIB”. Ucraina vrea să-și REVINĂ cu fondurile rusești, BLOCATE în Occident

În doar două luni de la începerea invaziei ruse, PIB-ului Ucrainei a scăzut cu 45% față de perioada similară a anului trecut, estimează specialiștii.

Pierderile pentru economia țării vecine sunt uriașe, președintele Zelenski declarând că economia Ucraineni este pe minus cu aproximativ 7 miliarde de dolari în fiecare lună.

Blocada și exploatarea Mării Negre de către marina rusă a redus semnificativ oportunitățile de export și import. Aproape 5 milioane de ucraineni au fost forțați să părăsească țara, iar câteva milioane de persoane au plecat dn zonele de conflict în alte regiuni ale țării .

”Conform estimărilor, teritoriile din estul și sudul Ucrainei, care rămân ocupate de trupele ruse la jumătatea lunii aprilie, au generat aproximativ 12% din PIB-ul perioadei antebelice. Activitatea economică din restul țării rămâne semnificativ suprimată, deși își revine treptat”, a declarat Olena Bilan, economistul șef al companiei, Dragon Capital, citat de NV.

Utilizarea fondurilor rusești

Ministrul ucrainean al justiției, Denis Maliușka, a declarat pentru Reuters că autoritățile țării vor să folosească rezervele înghețate ale Rusiei pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a ostilităților.

Ucraina lucrează cu un grup de avocați internaționali la un mecanism de utilizare a fondurilor rusești care au fost înghețate în Occident.

Potrivit acestuia, costul total al pierderilor Ucrainei din război este estimat la cel puțin 500 de miliarde de dolari, sumă care ar putea fi acoperită din fondurile rusești, înghețate în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Potrivit acestuia, cea mai rapidă soluție ar fi adoptarea unei legi speciale în țările care au înghețat fondurile rusești, permițându-le să folosească banii pentru nevoile de reconstrucție a Ucrainei.

"Sunt mai multe surse care sunt luate în considerare. Prima sunt activele Federației Ruse, care acum sunt înghețate în aproape toate țările importante (...) Un astfel de mecanism nu a fost niciodată folosit... Va fi pentru prima dată”, a declarat și ministrul infrastructurii, Oleksander Kubrakov, citat de Reuters.

Premierul Șmîhal - „Sute de miliarde de dolari sunt necesare pentru ca țara să arate înainte de război”

”În zonele în care au loc ostilități, era generat peste 50% din PIB. Acum pierdem între 35% și 50% din PIB în timpul ostilităților”, spune șeful guvernului.

Oficialul mai arată că încasările la buget au fost făcute în avans în primele 2 luni din 2022, autoritățile anticipând, probabil, agresiunea Rusiei, dar ține să precizeze că pierderile sunt uriașe.

”Dacă adăugăm pierderile militare și cheltuieli militare și sociale crescute, programele de sprijin, pierderile economiei și ale întreprinderilor, atunci vorbim de 565 de miliarde de dolari”, spunea Șmîhal, la începutul lunii aprilie.

”Dacă vorbim de pagubele infrastructurii, în (prima n.r.) lună a războiului, acestea se ridicau la 119 miliarde dolari, adică 4,25 miliarde dolari pe zi”, a mai arătat premierul.

Ucraina este acum în imposibilitatea de a exporta pe rutele navale

”Porturile sunt blocate. Avem un volum extrem de mare de cereale care urmau să fie exportate până în august. Sunt acumulate în depozite ucrainene. Peste 85%, aproape 90% din exporturile ucrainene de cereale, minereu și alte mărfuri voluminoase treceau prin porturi maritime.

Ucraina se confruntă cu o provocare uriașă în urma blocării accesului la mare. La urma urmei, exportul de cereale ne va oferi 7-10 miliarde de dolari.

Astăzi, împreună cu partenerii noștri, căutăm modalități alternative de stabilire a exporturilor. Nu vreau să discut înainte, dar există cel puțin trei alternative și unele exporturi sunt deja în derulare. Vom crește volumul și sunt practic convins că vom oferi posibilitatea de a exporta 80% din volumul normal”, a explicat premierul.

Scenarii privind scăderea economiei

Experții remarcă faptul că Rusia a distrus sau avariat un număr relativ mic de instalații industriale mari, ceea ce ar permite restabilirea parțială a producției.

Dinamica ulterioară a PIB-ului va depinde de evoluția evenimentelor din front.

Într-un scenariu optimist, economia ar putea pierde doar un sfert din valoarea de anul trecut, iar scenariul pesimist arată o scădere a PIB-ului cu o treime.

„Conform estimărilor noastre, fără accesul la Marea Neagră, Ucraina va putea în cele din urmă să exporte până la 6-7 Mt de mărfuri pe lună pe uscat, mai puțin de jumătate din volumele de dinainte de război.

Dacă luptele continuă pe teritoriul ocupat de trupele ruse de la jumătatea lunii aprilie, iar riscul de lovituri cu rachete în restul teritoriului rămâne ridicat, economia Ucrainei se va micșora cu aproximativ o treime și este puțin probabil să crească anul viitor.

O încetare a focului susținută în lunile următoare va accelera redresarea economică și va reduce scăderea anuală a PIB-ului la -25% pe an, cu o creștere suplimentară de 6,5% pe an în 2023.

Dacă acordul de încetare a focului va fi însoțit de deschiderea Mării Negre către transportul comercial, Ucraina va putea crește exporturile, estimate la 70% din nivelurile de dinainte de război. ( din cauza pierderii capacității de producție). În acest caz, scăderea PIB în acest an va fi de 22% pe an, iar creșterea de anul viitor ar putea ajunge la 10% pe an”, se arată în raport.