Oamenii de știință, pe urmele viitoarelor epidemii în pădurile din Mexic

Prins în plase, imobilizat în mâinile medicului veterinar, liliacul reprezintă o specie considerată un adevărat rezervor de virusuri. În cazul Covid-19, cercetătorii sunt de părere că pandemia a început de la un animal care a transmis virusul la om, probabil în piața agroalimentară din orașul chinez Wuhan. Există, de asemenea, și versiunea unei scurgeri dintr-un laborator de cercetare din aceeași localitate chineză. Beijingul respinge însă aceste speculații. 

În orice caz, amenințarea și riscurile nu au dispărut: se estimează că între 500.000 și 800.000 de viruși de origine animală ar putea afecta oamenii. Cu această cifră în minte, oamenii de știință de la Institutul pentru Cercetare și Dezvoltare (IRD) și de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic (Unam) au decis să studieze  Yucatanul, o zonă tropicală la fel de expusă riscului ca și alte părți ale lumii (Africa Centrală, Asia de Sud-Est).

Cu probleme majore de defrișare, situat la două ore de zbor de Ciudad de Mexico, ce numără 26 de milioane de locuitori, inclusiv periferia, Yucatanul este "o regiune extrem de emblematică din punctul de vedere al pericolului reprezentat de apariția zoonozelor", subliniază Benjamin Roche, cercetător și director la IRD. "În Yucatan, încercăm să concepem o strategie de prevenire care să servească drept exemplu pentru toată lumea.

Roche este co-director al laboratorului franco-mexican Eldorado din Mérida. Teoretic, laboratorul poate împărtăși "experiențele și bunele practici" sale cu alte centre de cercetare din alte părți ale Americii Latine (Costa Rica), din Africa Centrală (Gabon, RDC) sau din Asia de Sud-Est. Oricum, acesta este obiectivul inițiativei franceze Prezode (Prevenirea apariției bolilor zoonotice), la care participă 22 de țări.

Scopul misiunii franco-mexicane este de a înțelege modul în care agenții patogeni, care circulă între animale, păsări, rozătoare și țânțari, pot afecta potențial oamenii, explică Audrey Arnal, cercetător la IRD.

Virusul West Nile

Potrivit precizărilor sale, vrem să aflăm ”care ar putea fi consecințele contactului dintre oameni și animalele sălbatice și încercăm să ne dăm seama care ar putea fi următoarea epidemie susceptibilă să apară din mediul sălbatic". "Avem o sumedenie de întrebări", adaugă Maria José Tolsa, biolog la UNAM. Munca de teren începe la primele ore ale dimineții cu montarea plaselor pentru a captura păsări și lilieci. Apoi, oamenii de știință prelevează sânge sau alte fluide, identifică animalul și înregistrează datele, înainte de a-l elibera.

Vine, apoi, momentul analizelor, fie la fața locului, în Merida, la laboratorul franco-mexican Eldorado, fie în Ciudad de Mexico. "Printre păsări, am găsit specii identificate ca fiind rezervoare ale virusului West Nile (n.r. - un arbovirus transmis în principal de țânțari care poate provoca leziuni neurologice la om)", explică Rosa Elena Sarmiento, de la laboratorul de virologie al facultății de medicină veterinară a UNAM din Ciudad de Mexico.

Într-o etapă ulterioară, echipa intenționează să preleveze probe de sânge de la populațiile locale pentru a determina dacă acestea sunt purtătoare ale unui virus animal. Între timp, proiectul include vizite în aceste comunități rurale și interviuri pe teme sociale și de mediu, pe fondul extinderii zonelor agricole și turistice. "Nu putem să venim și să ne impunem", spune Erika Marcé Santos, de la ONG-ul Kalaankab, care asigură legătura cu comunitățile. "Avem nevoie de un schimb de cunoștințe cu comunitățile.