Erdogan: ”Europa culege ceea ce seamănă, criza gazelor cauzată de sancțiunile împotriva Rusiei”

Autorul articolului: Elena Didilă |
Data publicării:
| Categorie: Știri
Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei
Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei

Potrivit președintelui turc, sancțiunile împotriva Rusiei ca răspuns la invazia rusă a Ucrainei au cauzat probleme serioase de aprovizionare cu energie pentru Europa, care acum ”culese ceea ce a semănat”.

"Nu avem probleme cu gazele naturale - a spus președintele Turciei în cadrul unei conferinţe de presă la Ankara - Europa culege ce seamănă. Eu cred că Europa va trece iarna aceasta cu probleme serioase".

Problema, potrivit lui Erdogan, este ”atitudinea Europei” față de Vladimir Putin, care, împreună cu sancțiunile impuse de UE la Moscova, l-au determinat pe președintele rus să se ”opună” blocadei și să ia contramăsuri.

”Putin folosește toate mijloacele și armele de care dispune, în primul rând gazul natural”, a adăugat el. 

Pe de o parte, Erdogan îmbrățișează poziția lui Orban și altor politicieni europeni, inclusiv liderul Lega Salvini din Italia, care critică gestionarea sancțiunilor de către UE.

Pe de altă parte, președintele turc confirmă teza Bruxelles-ului, dar infirmată până acum de Moscova, potrivit căreia criza gazelor este rezultatul unor alegeri specifice ale Kremlinului, și nu al unor probleme tehnice (gândiți-vă la Nord Stream).

Dar dincolo de încercările de a menține o anumită echidistanță între cei doi contendenți, este clar că declarațiile lui Erdogan sunt un mesaj foarte specific îndreptat către UE. Iar războiul din Ucraina este implicat doar marginal.

Ceea ce îngrijorează Ankara, și nu de acum, este inflația fulgerătoare care a depășit 80% în august, atingând cel mai înalt punct din ultimii 24 de ani.

Deși livrările de gaze din Rusia au rămas constante de la izbucnirea războiului, creșterea prețurilor rezultată din criza dintre Moscova și Occident exacerbează situația familiilor și afacerilor turcești, potrivit Europa Today.

Guvernul are nevoie de bani. Și în ultimii ani, Erdogan a putut conta pe finanțări generoase ale UE, în special pe cele pentru gestionarea fluxurilor migratorii.

Dar nu este doar asta: o provocare internațională este în curs de desfășurare în estul Mediteranei de a acapara zăcăminte de gaze, multe dintre ele în largul coastei Ciprului, insula disputată dintre Grecia și Turcia. Și tocmai în acest punct a revenit la modă tensiunea care nu s-a potolit niciodată dintre Ankara și Atena. 

Până acum, această tensiune a dus la o criză a migrației, turcii închizând ochii la plecările ilegale ale migranților de pe țărmurile sale către cele ale insulelor grecești învecinate. Dar în ultimele zile, remorcherul s-a mutat pe frontul militar. 

Ankara a acuzat Atena că și-a încălcat spațiul aerian și că vrea să militarizeze insulele din Marea Egee din apropierea Turciei. O acțiune la care Erdogan ar putea răspunde cu contra-mișcări care depășesc simpla amenințare: ”Am putea ajunge în noapte dintr-o dată”, a spus președintele turc, făcând aluzie la o posibilă invazie a Ciprului.

Turcia și Grecia fac parte ambele din NATO.  Speranța este ca acest conflictul diplomatic, dacă nu este rezolvat, măcar să nu izbucnească în altceva. Ar fi o altă durere de cap căreia cu siguranță Europa nu trebuie să o abordeze. 

Citește și:

Presa maghiară face ironii la adresa guvernul de la București: ”Angajările la stat în stil românesc continuă fără opriri”

De la introducerea stopării din partea guvernului României a noilor angajări, instituţiile de stat au publicat peste 300 de anunțuri de concursuri. Măsura de stopare a angajărilor a intrat în vigoare la 1 iulie, însă în cazurile în care exista deja anterior o decizie privind crearea de noi locuri de muncă, acestea au putut şi pot fi ocupate, potrivit regulii.

Portalul posturi.gov.ro a publicat între 1 iulie şi 31 august cel puţin 300 de anunțuri de locuri de muncă. Pe site-ul ANFP, prin intermediul căruia continuă de asemenea angajările în sfera publică, au fost anunţate doar pe 1 septembrie 13 noi posturi.

Autoritatea Vamală din România a emis la 31 august un comunicat în care informează presa despre intenţia de a angaja 194 de persoane pentru o perioadă determinată.

Bogdan Lari Mihei, preşedintele autorităţii a precizat în răspunsul său că angajările se fac pe baza hotărârii guvernamentale de urgenţă 103/2022, iar dispoziţia despre stoparea angajărilor nu se referă la posturile anunţate.

Citește mai mult AICI.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite


DC Media Group Audience


pixel