De ce nu e bine să minți. Ce se întâmplă în creier

Minciuna poate afecta funcționarea creierului. Unele minciuni pot fi complet inofensive, iar altele pot avea un impact pe care nu l-am anticipat. În orice caz, cercetătorii au studiat funcționarea creierului în timp ce o persoană a spus câteva minciuni. Creierul depune eforturi considerabile atunci când spunem o minciună. 

Surmenarea creierului duce la imposibilitatea altor sarcini care sunt importante. Majoritatea oamenilor apreciază onestitatea și vor să fie sinceri, arată cercetările sale. Într-unul dintre studiile sale, aproximativ trei sferturi dintre dintre oameni au mințit destul de rar. Și dintre toate minciunile care au fost abordate în cadrul studiului, 90% dintre acestea erau ”minciuni albe”, arată Science News Explores.

”Capacitatea de a fi sincer cu oamenii te ajută să construiești capital social”, spune Timothy Levine. 

Cât de des mințim

Cu toate acestea, Levine mai arată că deși mare parte dintre oameni mint destul de puțin, câțiva o fac destul de des. Printre aceștia din urmă a fost înregistrată o medie de 15 minciuni pe zi. Mincinoșii cronici sunt nesiguri, alții mint cu privire la realizările lor pentru că sunt prea îngâmfați sau impresionați de ei înșiși. Alții însă, mint pentru a profita de alți oameni – poate chiar pentru a-i înșela sau a fura de la aceștia.

Unele minciuni sunt bine intenționate. Cu toții cunoaștem acele minciuni mărunte pe care le spunem cuiva pentru a-l face să se simtă mai bine. Specialiștii numesc acest gen de minciuni, minciuni prosociale. Poate că le spui părinților că iubești puloverul pe care ți l-au dat de ziua ta – cu toate că în realitate poate îți doreai un joc video.

Cu toate acestea, există unele situații când cele spuse spre beneficiul altuia pot cauza mult rău inițiatorului. Acestea sunt cunoscute drept minciuni altruiste. În timpul Holocaustului, unii oameni le-au spus naziștilor astfel de minciuni pentru a ascunde cumva locația evreilor. Mincinoșii de acest tip puteau fi omorâți în cazul în care se afla, dar și-au asumat acest risc pentru salvarea altora.

Creierul, afectat de minciuni

Creierul este afectat atunci când spunem o minciună. Față de a spune adevărul, atunci când faptele sunt naturale, în cazul minciunii procesul este mult mai complicat. Te gândești la ceea ce vrei să zici și pur și simplu o faci. Minciuna în schimb este un proces mult mai complicat. Iată un exemplu privitor la mecanismele din spatele unei minciuni relativ simple.

Consumă energie

Creierul consumă energie atunci când spunem o minciună. Potrivit specialiștilor, în acest caz, energia nu mai poate fi folosită pentru alte sarcini esențiale. 

Mințitul este dificil în special pentru persoanele tinere, spune Vendemia. Cortexul prefrontal nu este dezvoltat pe deplin până în jurul vârstei de 25 de ani. Așa că persoanele mai tinere au mai puține resurse din start.

Când cortexul prefrontal este ocupat cu procese ce țin de mințit, mai spune aceasta, devine tot mai dificil pentru acesta să aloce resurse pentru activități ce presupun planificare, auto-control sau memorie funcțională. Spionii de exemplu, își petrec cea mai mare parte din viață mințind cu privire la identitatea pe care o au.