Ce se află în spatele vizitei lui Scholz în Beijing? BBC: O călătorie bizară atât pentru Germania, cât și pentru Uniunea Europeană

Autorul articolului: Alexandru Negrici | Dată: 04 noi 2022, 11:41 | Categorie: Știri
Foto: Agerpres
Foto: Agerpres

Cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit cu președintele chinez Xi Jinping, fiind primul lider G7 care a vizitat Beijing după pandemia de Covid-19.

 

Dar călătoria sa a stârnit controverse în Germania și îngrijorare în alte părți ale Europei.Urmează o dispută extraordinară și amară în cadrul ședințelor de guvern de la Berlin.

A apărut și informația că o companie chineză este pregătită să facă investiții semnificative într-o parte a portului Hamburg. Nu mai puțin de șase miniștri de guvern au reacționat furioși la auzul acestei vești.

Acordul, susțin ei, va conferi Chinei o influență semnificativă asupra infrastructurii critice germane. Serviciile de securitate ale Germaniei au cerut de asemenea prudență.

Dar cancelarul german a cerut insistent ca afacerea să meargă înainte. Nimeni nu este destul de sigur de ce pare atât de hotărât, notează BBC. 

Fost primar al Hamburgului, Scholz rămâne aproape de autoritățile orașului, care au susținut că înțelegerea reprezintă o investiție vitală.

„Vom căuta cooperarea acolo unde este în interesul nostru reciproc, dar nu vom ignora controversele... Când călătoresc la Beijing în calitate de cancelar german, o fac și ca european”, a spus Scholz.

Mulți comentatori politici bănuiesc un motiv ascuns; că Olaf Scholz nu voia să apară la Beijing fără un „cadou” pentru Xi Jinping. Asta a ridicat atât sprâncenele europenilor, cât și îngrijorările germanilor.

Aceleași reacții a stârnit și decizia cancelarului de a lua cu el o delegație de directori de afaceri germani. Aceasta a fost o practică standard pentru predecesorul său, Angela Merkel, care a urmat o politică de „schimbare prin comerț”, crezând că legăturile economice ar putea influența relațiile politice cu țări precum China și Rusia.

Vizita cancelarului vine în urma Congresului Național al Partidului Comunist Chinez, la care președintele Xi și-a înăsprit puterea și și-a exprimat îngrijorarea referitoare la Occident, cu privire la intențiile față de Taiwan.

„Semnalul care este trimis este că vrem să extindem și să intensificăm cooperarea noastră economică – acest lucru trebuie pus la îndoială”, spune Felix Banazsak, politician din Partidul Verzilor, partener în guvernul de coaliție al lui Scholz.

Verzii au căutat de multă vreme o linie mai dură asupra Chinei. În urmă cu doar câteva zile, ministrul de externe al partidului, Annalena Baerbock, i-a reamintit sever și public că guvernul său a venit la putere promițând să-și reajusteze strategia pentru China.

Dl Banazsak spune că țara sa trebuie să învețe din dependența anterioară față de energia rusă: „Trebuie să fim cât mai independenți posibil de statele individuale, mai ales dacă acestea sunt state care nu împărtășesc valorile noastre”.

Dar Olaf Scholz este dureros de conștient de complexitatea și profunzimea legăturilor țării sale cu China, care rămâne cel mai mare partener comercial al Germaniei, în condițiile în care țara europeană importă mai mult decât exportă.

Peste un milion de locuri de muncă germane depind de această relație. Luați ca exemplu gigantul auto Daimler, care vinde mai mult de o treime din vehiculele sale în China.

În prima jumătate a acestui an, companiile germane au investit în China mai mult decât oricând. Compania chimică BASF tocmai a deschis o nouă fabrică în sudul Chinei și se așteaptă să investească 10 miliarde de euro până la sfârșitul acestui deceniu.

În ajunul vizitei, șeful Asociației Germane a Industriei Auto a indicat dependența Germaniei de China pentru materii prime și a avertizat că „decuplarea” ar fi o greșeală economică și geo-strategică.

Omologul său de la Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii a sfătuit, de asemenea, împotriva unei schimbări bruște a cursului, spunând că „sfatul nu poate fi decât să nu spargeți niciun porțelan chinezesc acum”.

Cancelarul Scholz va petrece mai puțin de 12 ore la Beijing. Scopul său, a spus el înainte de călătorie, este să afle cât de multă cooperare este încă posibilă - pentru că „lumea are nevoie de China” în lupta împotriva pandemiei globale și a schimbărilor climatice.

„Dacă China se schimbă, atunci abordarea noastră față de China trebuie să se schimbe”, a spus el.

Acestă retorică referitoare la o schimbare a Chinei poate fi cel mai mare pariu al cancelarului german. Merkel a picat acest test când a pus problema schimbării Rusiei.

Călătoria Scholz stârnește teamă în Europa

Germania este cea mai puternică economie a UE și, probabil, cel mai influent membru, așa că ceea ce spune și face contează.

Angela Merkel putea fi văzută uneori ca un Donald Trump european pentru felul în care tinde să pună Germania pe primul loc.

Preocupările mai ample ale UE au fost ignorate în favoarea unor contracte germane de energie și comerciale profitabile cu Rusia și China. Ea a cerut măsuri de austeritate ale UE pentru statele membre mediteraneene în timpul crizei zonei euro, pentru a proteja contribuabilii germani de atragerea de datorii comune.

Olaf Scholz este succesorul cu o viziune oarecum comună, dacă privim la acest aspect,  în mintea multor lideri ai UE.

Pachetul său masiv de ajutor pentru întreprinderile germane, care suferă din cauza cu prețurilor ridicate la energie, este văzut ca  un avantaj competitiv nedrept pe piața unică europeană.

Iar călătoria sa în China, anunțată, dar necoordonată cu alții din UE, a zdruncinat toată Europa. Emmanuel Macron din Franța l-a avertizat recent pe domnul Scholz că riscă să devină izolat.

Pe măsură ce Europa și, în primul rând, Germania, își îndepărtează dependența de gazul rusesc, întrebarea este următoarea: Berlinul, orbit de perspectiva unor tranzacții comerciale, se apropie prea mult de China?

Președintele francez Emmanuel Macron face eforturi de ani de zile pentru ca UE să devină mai puțin datorată față de Beijing. Criticii l-au acuzat de protecționism.

Dar, după întreruperea lanțului global de aprovizionare în timpul pandemiei de Covid-19, „armamentizarea” importurilor/exporturilor de energie după invadarea Ucrainei de către Rusia și președinția lui Donald Trump, a devenit clar că Europa nu ar trebui să se mai bazeze atât de mult pe SUA în ceea ce privește securitatea.

Odată cu insistența domnului Macron ca continentul să devină mai coeziv și mai autonom, diversificarea partenerilor săi comerciali a început să pară sensibilă pentru Bruxelles. Olaf Scholz este privit ca fiind îngrijorător.

Articole similare



Cele mai noi articole



Trend - Top citite