Alergie la arahide? Expunerea treptată şi precoce, o pistă promiţătoare pentru remisiune

"Găsirea unor opţiuni de tratament sigure şi eficiente este crucială pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor copii, dintre care mulţi rămân alergici toată viaţa", a declarat unul dintre cercetătorii implicaţi în acest studiu, doctor Wesley Burks, de la Universitatea din Carolina de Nord.

Potrivit studiului american, publicat în jurnalul The Lancet şi care a implicat copii de la 0 la 3 ani, acest tratament de obişnuire prin administrare pe cale orală pe o perioadă de doi ani şi jumătate a permis o remisiune a alergiei la un copil din cinci.

La şase luni după încheierea tratamentui de lungă durată, aceşti copii au fost capabili să tolereze o doză echivalentă cu 16 alune de pământ.

În plus, pentru aproape trei sferturi dintre copii, tratamentul a condus la desensibilizare, stadiul premergător remisiunii.

Aceşti copii au putut tolera doza corespunzătoare a 16 arahide atunci când aceasta le-a fost administrată imediat după terminarea tratamentului.

"Mai puţin de un an"

"Copiii care au intrat în remisiune se aflau cel mai adesea în grupul cel mai tânăr, cele mai bune rezultate fiind observate în cazul celor care aveau mai puţin de un an" la începutul studiului, a comentat doctor Stacie Jones de la Universitatea de Medicină din Arkansas, implicată în cercetare şi citată în The Lancet.

"Acest lucru sugerează că intervenţia precoce poate oferi o şansă mai bună de remisiune. Cu toate acestea, în studiul nostru a existat doar un număr mic de copii cu vârsta sub un an, aşa că acest aspect necesită investigaţii suplimentare", a continuat ea.

Alte studii anterioare au indicat în aceeaşi direcţie, însă această cercetare se remarcă prin durata ei.

Alergia la arahide (sau alune de pământ) afectează 2% dintre copiii din ţările orrccidentale, conform studiului. Aceşti copii trebuie să evite să le mănânce, iar în cazul expunerii accidentale este nevoie să aibă disponibilă adrenalină auto-injectabilă pentru combaterea şocului alergic potenţial fatal.

"Dincolo de asta, nu există tratament, iar evitarea expunerii accidentale este, prin urmare, deosebit de împovărătoare pentru copii şi părinţi", a spus Wesley Burks, citat la rândul său în The Lancet, subliniind riscurile de la şcoală sau din spaţiile publice.

Pentru copiii cei mai sensibili, chiar şi expunerea indirectă poate fi suficientă pentru declanşarea reacţiei alergice.

Limitări

Studiul a implicat 146 de copii cu vârste de la 0 la 3 ani, alergici la arahide. 96 au primit acest tratament - au înghiţit o doză zilnică de proteină de arahide pudră, care a fost mărită treptat de la 0,1 la 2.000 mg, sau echivalentul a şase alune de pământ. Ceilalţi 50 au primit un placebo (din ovăz), pentru evaluarea eficacităţii tratamentului.

Doza fixată pentru măsurarea remisiunii şi a desensibilizării a fost de 5.000 mg, sau aproximativ 16 alune de pământ.

Remisiunea a fost observată la douăzeci de copii din grupul care a primit tratamentul faţă de doar unul din grupul placebo, respectiv şaizeci şi opt versus unu în ceea ce priveşte desensibilizarea.

În plus, deşi nu au tolerat doza de 16 arahide fixată pentru evaluarea remisiei, alţi douăzeci de copii au fost capabili să suporte echivalentul a 6 până la 12 alune la şase luni după tratament.

Tratamentul a fost administrat acasă, de către părinţi, sau într-un centru medical, atunci când doza a fost mărită.

Pe lângă reacţiile benigne frecvente (erupţii cutanate, probleme intestinale, disconfort respirator...), în cazul a 21 de copii au fost necesare injecţii cu adrenalină pentru combaterea unui şoc alergic mai grav.

Autorii au admis că studiul lor are limitări şi că este nevoie de cercetări suplimentare. Ei au subliniat faptul că studiul a fost realizat după un protocol precis, sub supraveghere medicală. Chiar dacă oferă informaţii importante, este posibil ca studiul să nu reflecte exact modul în care ar reacţiona corpul participanţilor dacă ar mânca arahide în condiţii reale.